Frau Carolina 

Era in Milan, eu călătoream solo prin Europa și stăteam in mare parte in hostel sau couchsurfing. 

Frau Carolina.jpg

Deci fac eu check-in, tipul de la receptie e foarte amabil, eu mereu zâmbitoare și bine dispuse, schimbam doua vorbe și eu îl las lucrurile și plec sa văd orașul.

 

După zeci de km de mers pe jos ajung eu seara in hostel și eram sleită de puteri. M-am culcat chiar dacă era undeva ora 8 seara. La un moment ma trezesc pentru ca băiatul de la Recepție se uita cum dorm. Și când ma trezesc îmi zâmbește și îmi zice sa vin la terasa, ca toți petrec acolo. Foarte bulversată și somnoroasa ajung la terasa și văd cum lumea sta relaxata, fumează și acel băiat de la recepție vine cu o sticla de vin și doua pahare. După un pahar eu simțeam că nu pot să mai stau ca sunt extenuată și vinul nu-mi face bine, și el tot insista sa rămân, și ma atingea ba pe urmar, ba pe picior, mâna. 


Într-un final i-am zis ca plec și ca nu mai sta, m-a luat de mâna și dus la el in camera, pentru ca dacă sunt așa de obosita mi-ar prinde bine un “masaj”. Când a încuiat usa - am înțeles ca am tot mai putine șanse sa termin toată situați aia. Mi-a pus mâna la gura sa tac și doar sa ‘go with the flow’. Sincer, eu am un back out acolo, ce-mi amintesc e ca am devenit absolut sălbatică și m-a lăsat sa plec pentru ca nu știa cum sa ma controleze. Eu poliția nu am chemat și aveam remușcări după ca nu am făcut-o. Aveam 19 sau 20 de ani.

 

Și m-am simțit cel mai mic om de pe pământ și am ascuns toată situația adânc in mine.